Majorarea impozitului pentru clădire neîngrijită presupune respectarea procedurii prealabile prevăzute de normele Codului fiscal. Proprietarul trebuie somat să execute lucrările de întreținere până la sfârșitul anului în care a fost constatată starea imobilului. O amendă contravențională aplicată asociației de proprietari pentru încălcarea legislației monumentelor istorice nu înlocuiește această avertizare fiscală.
Curtea de Apel Timișoara a menținut anularea unei majorări de 400%, întrucât autoritatea locală nu dovedise comunicarea somației nici proprietarei, nici asociației care administra condominiul.
Curtea de Apel Timişoara, Secţia contencios administrativ şi fiscal, Decizia civilă nr. 2068 din 16 octombrie 2018.
1. Expunerea situației de fapt
Reclamanta deținea mai multe apartamente într-un condominiu situat într-o clădire calificată de autoritatea locală drept neîngrijită și degradată. Printr-o hotărâre individuală, consiliul local a majorat cu 400% impozitul pe clădire începând cu anul 2018.
Documentația administrativă cuprindea o fișă de evaluare și fotografii, iar asociația de proprietari fusese anterior sancționată contravențional pentru neîndeplinirea unor obligații privind protejarea monumentului istoric. Autoritatea a considerat că aceste împrejurări erau suficiente pentru aplicarea majorării fiscale.
Reclamanta a achitat impozitul majorat, dar a contestat hotărârea, invocând atât erori de evaluare, cât și lipsa somației prin care trebuia să i se acorde posibilitatea remedierii degradărilor.
2. Obiectul cererii
Reclamanta a solicitat:
- anularea hotărârii consiliului local privind majorarea cu 400% a impozitului aferent proprietăților sale;
- inițial, suspendarea actului până la soluționarea definitivă;
- după plata impozitului, restituirea diferenței și acordarea dobânzii fiscale;
- cheltuieli de judecată.
Ulterior a renunțat la cererea de suspendare, deoarece actul își produsese efectele. În recurs, autoritatea locală a urmărit respingerea integrală a acțiunii.
3. Susținerile și apărările reclamantului
Reclamanta a susținut că procedura locală și normele Codului fiscal nu fuseseră respectate. Nici ea, nici ceilalți proprietari nu primiseră somația care trebuia să indice lucrările necesare, termenul de conformare până la sfârșitul anului și riscul majorării impozitului.
Ea a criticat și fișa de evaluare. Imobilului îi fuseseră acordate puncte pentru o pretinsă împrejmuire, deși chiar formularul arăta că o construcție neîmprejmuită nu putea fi evaluată sub acest aspect. Cele două puncte contestate făceau diferența dintre o majorare de 300% și una de 400%.
Reclamanta a invocat lipsa unor documente din dosarul administrativ, semnarea fișei numai de o parte dintre membrii comisiei și imposibilitatea unei evaluări complete doar pe baza fotografiilor. A subliniat că procesul-verbal contravențional privea asociația de proprietari și un alt regim sancționator, fără să o avertizeze asupra consecinței fiscale individuale.
4. Susținerile și apărările pârâtului
Consiliul local a susținut că starea de degradare privea părțile comune ale condominiului, administrate de asociația de proprietari. Notificarea asociației ar fi produs efecte față de toți membrii, deoarece obligațiile privind întreținerea proprietății comune le reveneau colectiv.
Pârâtul a invocat sancțiunea contravențională aplicată asociației și a apreciat că proprietarii cunoșteau starea clădirii și necesitatea lucrărilor. În opinia sa, aceștia aveau obligația de a se interesa și de a acționa chiar fără o nouă somație.
Autoritatea a mai susținut că normele metodologice ar adăuga nepermis la Codul fiscal dacă ar transforma somația într-o condiție de legalitate. Consiliul local dispunea de autonomie și competență exclusivă pentru stabilirea taxelor locale și putea aplica majorarea în limitele art. 489.
5. Norme legale incidente în speță
Art. 489 alin. (5)–(8) din Codul fiscal – Legea nr. 227/2015 permite consiliului local să majoreze cu până la 500% impozitul pentru clădirile și terenurile neîngrijite din intravilan. Criteriile se stabilesc prin hotărâre locală, iar identificarea fiecărui imobil se realizează printr-un act cu caracter individual.
Pct. 168 lit. e)–g) din normele aprobate prin H.G. nr. 1/2016, în forma aplicabilă anului 2017, prevedea următoarea succesiune:
- identificarea și evaluarea clădirii;
- somarea proprietarului să execute lucrările până la sfârșitul anului;
- verificarea conformării după expirarea termenului;
- numai în lipsa remedierii, propunerea și adoptarea hotărârii de majorare.
Pct. 168 lit. i) confirma independența majorării fiscale față de sancțiunile prevăzute de alte reglementări.
Art. 36 alin. (1) și art. 55 din Legea nr. 422/2001 reglementau obligațiile proprietarilor monumentelor istorice și sancțiunile contravenționale. Legea nr. 230/2007, în vigoare la momentul relevant, stabilea rolul asociației în administrarea proprietății comune.
6. Soluțiile din etapele procesuale anterioare
Tribunalul a luat act de renunțarea reclamantei la suspendare și a admis acțiunea în parte. A anulat hotărârea consiliului local în ceea ce o privea pe reclamantă și proprietățile sale, menținând respingerea celorlalte pretenții.
Prima instanță a reținut că autoritatea nu dovedise somația prealabilă cerută de pct. 168 lit. e). Aplicarea unei amenzi asociației de proprietari nu echivala cu acordarea termenului de remediere și avertizarea asupra supraimpozitării.
Pârâții au fost obligați la plata cheltuielilor de judecată dovedite, iar consiliul local a declarat recurs.
7. Considerentele instanței actuale
Somația este o etapă obligatorie a procedurii fiscale
Curtea a interpretat împreună art. 489 din Codul fiscal și pct. 168 din normele metodologice. Competența consiliului local de a majora impozitul nu înlătura obligația aparatului de specialitate de a urma etapele pregătitoare.
Somația îi oferă proprietarului o posibilitate reală de conformare. Abia dacă lucrările nu sunt executate până la sfârșitul anului poate fi constatată menținerea stării de neîngrijire și propusă majorarea pentru anul următor.
Notificarea asociației ar fi putut fi opozabilă proprietarilor
Instanța a acceptat, în principiu, că asociația administrează proprietatea comună în numele membrilor și le reprezintă interesele comune. O somație adresată asociației, privitoare la lucrările asupra condominiului, ar fi putut echivala cu notificarea proprietarilor.
În fapt însă, autoritatea nu dovedise existența unei asemenea somații. Dosarul conținea numai procesul-verbal contravențional.
Amenda contravențională nu înlocuiește avertizarea fiscală
Sancțiunea aplicată potrivit Legii nr. 422/2001 constata o faptă și răspunderea contravențională. Ea nu indica termenul de conformare prevăzut de normele fiscale și nu avertiza asupra riscului unei majorări de până la 500%.
Cele două mecanisme sunt independente. Chiar pct. 168 lit. i) arată că majorarea nu înlocuiește sancțiunile din alte materii și nici nu exonerează de acestea. Independența funcționează în ambele sensuri: amenda nu suplinește procedura supraimpozitării.
Viciul afecta întreaga procedură de majorare
Lipsa somației nu era o neregularitate minoră. Ea elimina etapa în care proprietarul putea remedia situația și evita sarcina fiscală suplimentară. În consecință, actul individual fusese emis prematur și nelegal.
8. Soluția instanței actuale
Curtea de Apel Timișoara a respins recursul consiliului local ca neîntemeiat și a menținut anularea majorării în ceea ce o privea pe reclamantă.
Soluția arată că majorarea impozitului pentru clădire neîngrijită nu poate fi întemeiată numai pe degradarea constatată sau pe o amendă anterioară. Autoritatea trebuie să dovedească somația prealabilă și acordarea efectivă a termenului de conformare prevăzut de normele fiscale.